Timpa d’a Calandia. Un pannello con la poesia di Verduci per ricordare u zu Ntoni u picciune e za Rusaria a bombara

A breve, il restauro del castello di Aiello Calabro sarà terminato e così, ci sentiamo di proporre (altre idee verranno magari anche dopo), l’installazione di un pannello da collocare nei pressi della Timpa della Calandia, in occasione della futura riapertura. Come i più “anziani” sapranno, dalla Calandia molti anni fa (non so nemmeno quando) cadde un uomo – mio lontano parente – per recuperare una pecorella. U zu ‘Ntoni ‘u Picciune (il soprannome è dovuto al fatto che volò da sopra la rocca del castello nella sottostante Aricella, morendo). Peppe Verduci ne aveva dipinto le figure di marito e moglie, ‘u zu ‘Ntoni e lla za Rusaria ‘a Bombara, nella poesia che segue.

A za Rusaria a Bombara e u zu Ntoni u Picciune. Poesia di Peppe Verduci che dipinge due personaggi paesani

Poesia di Peppe Verduci dedicata a questi due personaggi paesani. U Picciune, come mi diceva la nanna Pina Dattilo, era nostro non so quanto vicino parente, che per recuperare una piecurella che stava per cadere, cadde lui dalla timpa della Calandia, quella timpa del castello che sotto c’è l’Aricella.

A ZA RUSARIA A BOMBARA E U ZU ‘NTONI U PICCIUNE
Poesia di Peppe Verduci

U zu Ntoni, chiamatu u Picciune
Ogni matina, parjie nu guagliune
A settant’anni, stu vecchjariellu
Azziccave scavuzu mbiersu u Castiellu.

A za Rusaria, la vecchia mugliera
Sempre strazzata e gubbusa cum’era
Sempre appoggiata a nnu gruossu bastune
Seguije llu maritu, u zu Ntoni u Picciune.

U carruolicchju pigliave alla porta
Na picch’e pane e due alive ‘ntra sporta
A mandricella de crape portavenu
Supr’u Castiellu pue s’acquattavenu.

Ad ogni crapuzza nu nume hanu misu
Ed allu cuollu nu ciondulu appisu,
Sagliendu brucave Ila Tiresina
Sempre ppe d’ultima la Crimentina.

Gridave, u zu Ntoni, chiamave a mugliera
C’asaccurgie, na crapa nun c’era!
Ppe Ila Mado… sca, nduvè Carmeluzza?
A meglia crapa, a cchiù bella crapuzza?

Truvata la crapa, finitu u vilenu,
Giustatu tuttu, è turnatu ‘u sirenu
Rusaria a Bombara e zu Ntoni u Picciune
Ricoglian’e crape intrù viecchiu salune.

E llà cumincia la grande mungiuta
Quantu litri? Va sa cum’è jiuta!
U mintenu tuttu ntrà quadarotta
Appisa a nnu muru, ppe fare a ricotta.

Rusà! Un tantu stringiari chilla minnuzza,
Ca viju ca nun sta bona la Carmeluzza
Circa e spruttare la Crimentina,
Ch’è jianca e russa ccu Tiresina.

Nui, tutti i guagliuni, facjiamu festa
Si cc’ere llu sule o cc’ere tempesta
Intr’u carruolicchiu, sagliendu a rrupuni
C’è za Rusaria e u zu Ntoni u Picciune.

Ohi! Cum’è malu, u zu Ntoni u Picciune!
Un bue chi ijocàmo a stirillu e pallune
Ne’ siecutave Castiellu Castiellu
U zu Ntoni u Picciune, lu vecchiariellu.

Nu bruttu ricordu u zu Ntoni ha lassatu,
Da timpa e Calandia s’è perrupatu,
Da parte e sutta, Ila, all’Aricella
Chiangimu tutti, ogn’animella.

A za Rusaria, ccu lacrime amare
Dicjie: Ohi! Ntò! Ha finutu e campare.
Allu Cummientu io vuogliu venire
Assieme a ttjie io vuogliu morire.